Propunerea aparţine procurorului Gheorghe Muscalu, membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Membrii Comisiei numărul 1 din CSM discută despre schimbarea Codului de Procedură Penală în aşa fel încât persoanele care sunt cercetate sub control judiciar să nu poată face afirmaţii publice. Ideea este susţinută şi de către ministrul justiţiei, Robert Cazanciuc.
UPDATE Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis cu majoritate de voturi, joi, sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la afirmaţiile făcute de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, după ce senatorii au decis să nu ridice imunitatea lui Varujan Vosganian.
Membrii plenului CSM au respins propunerea publică a lui Călin Popescu Tăriceanu de sesizare a Inspecţiei Judiciare cu privire la declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis şi a procurorului general al României, Tiberiu Niţu.
De asemenea, în contextul analizării raportului Inspecţiei Judiciare în cazul deputatului Elena Udrea, procurorul Gheorghe Muscalu, membru al CSM, a declarat că este necesară modificarea Codului de procedură penală, astfel încât suspecţilor implicaţi în dosare penale, care sunt cercetaţi sub control judiciar, să le fie interzis să facă declaraţii publice, atât prin intermediul presei, cât şi prin cel al reţelelor de socializare.
Muscalu a subliniat că persoanele cercetate sub control judiciar şi care fac afirmaţii în spaţiul public pot transmite mesaje în mod indirect celorlalţi suspecţi din dosar.
„Această măsură este bună şi pentru suspectul respectiv pentru că, în cazul în care se cere înlocuirea măsurii arestului preventiv, să nu invoce că nu ştia că nu are voie să dea declaraţii publice cu referire la dosarele în care sunt anchetaţi”, a declarat Gheorghe Muscalu.
De asemenea, acesta a precizat că această solicitare de schimbare a Codului de Procedură Penală a pornit de la cazul Elenei Udrea, însă a precizat că este sigur că mai sunt şi altele.
Fostul vicepreşedinte al CSM a precizat că această propunere de schimbare a Codului de procedură penală se analizează în cadrul Comisiei numărul 1 a CSM.
Cazanciuc: într-adevăr, prin intermediul unei declaraţii se pot transmite diverse mesaje
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat joi, referitor la propunerea de modificare a Codului de procedură penală în cazul controlului judiciar, că trebuie să aibă loc o dezbatere pentru a se vedea dacă, prin intermediul procedurii penale, se pot stabili limitele declaraţiilor publice.
„Ideea trebuie dezbătută tot într-un echilibru între drepturile fundamentale. Domnul Muscalu are dreptate, într-adevăr, prin intermediul unei declaraţii se pot transmite diverse mesaje. Pe de altă parte, trebuie văzut exact dacă am putea prin procedură penală să stabilim nişte limite pentru unele declaraţii publice. E nevoie, în mod cert, de o dezbatere, în primul rând la CSM şi ulterior la Parlament”, a spus Robert Cazanciuc, după şedinţa de plen a Consiliului Superior al Magistraturii.
Declaraţiile Elenei Udrea au afectat independenţa justiţiei
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi-a însuşit, joi, concluziile rapoartelor Inspecţiei Judiciare cu privire la Elena Udrea şi Kelemen Hunor, stabilind că cei doi deputaţi au afectat independenţa justiţiei prin afirmaţiile publice pe care le-au făcut.
Membrii plenului CSM au votat în favoarea concluziilor inspectorilor judiciari, care au stabilit că declaraţiile făcute de Elena Udrea şi Kelemen Hunor au afectat independenţa sistemului judiciar în ansamblul său, dar şi independenţa magistraţilor la care cei doi deputaţi au făcut referire în afirmaţiile lor.
De asemenea, CSM şi-a însuşit raportul Inspecţiei Judiciare şi în ceea ce priveşte declaraţiile lui Adrian Sârbu, acţionar majoritar al Mediafax Group. Astfel, membrii Consiliului au stabilit că afirmaţiile lui Adrian Sârbu au afectat independenţa justiţiei.
La începutul lunii februarie, Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare în cazul afirmaţiilor făcute de deputatul PMP Elena Udrea, în urma începerii urmăririi penale pe numele ei, de către procurorii anticorupţie.
După ce Direcţia Naţională Anticuropţie (DNA) a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale în cazul Elenei Udrea, deputatul PMP a declarat că implicarea sa în dosarul „Gala Bute” este legată de declaraţiile pe care le-a făcut la adresa directorului interimar al SRI, Florian Coldea, arătând că este o încercare de „intimidare” şi de „decredibilizare” a sa.
„Mi se pare evident în acest dosar („Gala Bute”, n.r.) că apariţia lui este legată de declaraţiile pe care le-am făcut la adresa generalului Coldea. Nu se poate să faci percheziţii la patru ani şi ceva de la eveniment, ce mai poţi să găseşti după patru ani şi ceva? Consider că este o încercare de intimidare şi de decredibilizare a mea, într-un dosar de acum patru ani”, afirma Udrea.
De asemenea, Elena Udrea declara, în 30 ianuarie, într-un interviu acordat Hotnews, că a intervenit la Victor Ponta pentru numirea Codruţei Kovesi la conducerea DNA şi că actualul şef interimar al SRI Florian Coldea a fost cel care a propus revenirea lui Kovesi de la Bruxelles, afirmând că cei doi au „o foarte bună relaţie”.
În cazul liderului UDMR, Kelemen Hunor, CSM a sesizat Inspecţia Judiciară după ce acesta a spus că fostul ministru Zsolt Nagy, condamnat în dosarul privatizărilor strategice, a fost nedreptăţit şi că „trebuie să fie foarte clar” că acest caz nu este unul de corupţie şi că nu există nicio dovadă împotriva lui Zsolt Nagy.
„Mai există cazul lui Nagy Zsolt, care a fost nedreptăţit şi condamnat la închisoare. Libertatea înseamnă altceva pentru Nagy Zsolt. Trebuie să fie un lucru foarte clar: cazul lui nu este un caz de corupţie, nu există nicio dovadă împotriva sa, nu s-a privatizat nicio firmă de stat pe vremea lui. Din stenogramele înregistrate cu ocazia convorbirilor purtate de alte persoane s-au tras concluzii cu privire la cazul lui şi în baza acelor stenograme a fost condamnat Nagy Zsolt. El are nevoie de sprijnul nostru, de solidaritatea noastră. Cu siguranţă nu va renunţa la lupta pentru adevăr, nici noi nu trebuie să renunţăm la lupta pentru adevăr”, spunea Kelemen Hunor.
Foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy au fost încarceraţi în 27 ianuarie, după ce au fost condamnaţi definitiv de instanţa supremă la 4 ani şi 8 luni, respectiv 4 ani de închisoare, în dosarul privatizărilor strategice, alături de alte persoane.
Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară şi ca urmare a declaraţiilor lui Adrian Sârbu referitoare la „activităţile desfăşurate în dosarul Mediafax, instrumentat de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.
„Ca urmare a afirmaţiilor lansate în spaţiul public de domnul Adrian Sârbu, acţionar majoritar al Mediafax Group, în cuprinsul cărora a făcut mai multe referiri la activităţile desfăşurate în dosarul «Mediafax», instrumentat la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul art. 30 alin 1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea efectuării verificărilor necesare pentru a stabili dacă şi în ce măsură a fost adusă atingere independenţei şi imparţialităţii procurorilor PICCJ, precum şi dacă a fost adusă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său”, preciza CSM într-un comunicat de presă.
Adrian Sârbu afirmase că dosarul Mediafax are ca scop distrugerea instituţiilor media pe care le-a construit în ultimii 25 de ani.
„Cazul Mediafax – Adrian Sârbu, fabricat la comanda lui Pontaghiţă şi a camarilei lor, are drept scop distrugerea Mediafax, Gândul, Ziarul Financiar, instituţii media pe care le-am construit în ultimii 25 de ani şi pecare le-am menţinut independente politic. Scenariul pe care îl execută procurorii, inspectorii DGAF, ANAF şi poliţiştii de urmărire penală, toţi sprijiniţi copios de SRI, urmăreşte punerea sub urmărire penală a unor persoane din managementul companiilor mele sub învinuiri neprobate, arestarea şi forţarea lor sub şantajul menţinerii în arest pentru a mă denunţa drept marele instigator la evaziune fiscală şi spălare de bani al României, aşa cum Ponta a indicat în ieşirile lui publice încă de acum 1 an. În plan public, informaţii din dosar sunt transmise diverselor oficine de propaganda Pontaghiţă cunoscute sau acoperite, pentru a forţa decizia judecătorilor care trebuie să aprobe mandatul”, declara Sârbu.
Dumbravă propune CSM sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la declaraţiile lui Tăriceanu
Totodată, magistratul Dumbravă a propus joi în plen suplimentarea ordinii de zi cu sesizarea Inspecţiei Judiciare în cazul afirmaţiilor preşedintelui Senatului privind o eventuală sesizare a IJ în cazul declaraţiilor preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la Varujan Vosganian.
„A fost declaraţia domnului preşedinte al Senatului României, care solicita CSM să sesizeze Inspecţia Judiciară cu privire la declaraţiile preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, şi declaraţiile procurorului general legate de ridicarea imunităţii parlamentare a senatorului Varujan Vosganian. Cred că putem analiza acum în plen dacă sesizăm sau nu Inspecţia Judiciară”, a spus Horaţius Dumbravă, la începutul şedinţei de plen a Consiliului Superior al Magistraturii.
Dumbravă consideră că se impune sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la declaraţiile lui Tăriceanu, având în vedere că afirmaţiile şefului Senatului prezintă „gravitate”.
„Dumnealui spune că trăim în republica procurorilor, că justiţia se imixtionează în activitatea Guvernului”, a susţinut Dumbravă.
Citeste si:
